11,84 milioane de lei pentru biblioteci: de ce au rămas zeci de localități din județul Bacău pe dinafară?
(pozele provin de la Centrul Multifuncțional din comuna Faraoani)
Consiliul Județean Bacău anunță finalizarea unui proiect prin care bibliotecile din județ au fost transformate în centre de dezvoltare a competențelor digitale. Investiția, finanțată prin PNRR, se ridică la aproape 11,84 milioane de lei.
Pe hârtie, cifrele arată bine: 12 biblioteci din municipii și comune au fost renovate și transformate în hub-uri digitale, iar alte 37 de biblioteci au fost dotate cu echipamente informatice noi. În total, 49 de biblioteci au fost incluse în proiect, 49 de bibliotecari au participat la cursuri de formare organizate de Banca Mondială, iar 2.695 de persoane au beneficiat deja de programe pentru dezvoltarea competențelor digitale de bază. O investiție importantă, mai ales pentru comunitățile în care accesul la tehnologie și la servicii digitale este încă redus.
Dar apare o întrebare simplă: ce s-a întâmplat cu restul comunităților din județ?
Bacăul are 93 de unități administrativ-teritoriale. Proiectul a ajuns însă la 49 de biblioteci. Asta înseamnă că există numeroase localități care nu apar în această investiție.
Și aici merită o explicație.
Potrivit conducerii Consiliului Județean Bacău, majoritatea UAT-urilor au fost invitate să participe la proiect și să beneficieze de finanțare. Dacă așa au stat lucrurile, întrebarea firească este de ce unele administrații au intrat în proiect, iar altele nu.
Nu toate localitățile au aceleași resurse. Nu toate primăriile au oameni care să urmărească permanent oportunitățile de finanțare și să pregătească documentația necesară. Tocmai de aceea, un proiect destinat dezvoltării digitale a comunităților ridică și problema capacității administrative a celor care trebuiau să-l acceseze.
A fost lipsă de interes din partea unor primării? Lipsă de informație? Lipsă de personal? Probleme administrative? Sau pur și simplu condițiile proiectului nu au fost potrivite pentru toate localitățile?
Sunt întrebări la care ar fi util să avem răspunsuri, mai ales că vorbim despre o finanțare de aproape 12 milioane de lei și despre un obiectiv care, în esență, ar trebui să reducă tocmai decalajele dintre comunități.
Un calculator nou într-o bibliotecă este util. Un hub digital modern este și mai util. Dar dacă într-un județ cu 93 de UAT-uri există comunități care au rămas în afara proiectului, atunci povestea nu se termină odată cu inaugurarea celor 49 de biblioteci.
Pentru că digitalizarea nu ar trebui să depindă de cât de bine știe o primărie să bată la ușa unei finanțări.
Iar dacă majoritatea UAT-urilor au fost invitate să participe, poate că următoarea întrebare pentru Consiliul Județean este cea mai simplă: care sunt celelalte localități și de ce nu au intrat în proiect?
G.P.
