A plecat dintre noi Feodosia Rotaru, un nume important al etnografiei băcăuane

Lumea culturală băcăuană pierde un profesionist care și-a dedicat întreaga activitate cercetării și valorificării patrimoniului tradițional. Feodosia Rotaru, istoric și etnograf, a încetat din viață la 9 septembrie 2026, la vârsta de 74 de ani.

Absolventă, în 1975, a Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Feodosia Rotaru a încheiat studiile cu media 10 la examenul de diplomă. Pentru scurt timp a predat la școala din Schitu Frumoasa, județul Bacău, înainte ca parcursul său profesional să se lege definitiv de muzeografie și de cercetarea etnografică. A câștigat concursul pentru postul de etnograf la Oficiul Județean pentru Patrimoniul Cultural Național, secție nou înființată în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Bacău, instituție pe care a și condus-o. Din 2004, a fost șefa Secției de Etnografie a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, iar în 2011 a asigurat interimatul la conducerea instituției. S-a pensionat în 2013.

Feodosia Rotaru a avut un rol important în constituirea colecțiilor Muzeului de Etnografie, contribuind la recuperarea, documentarea și păstrarea unor obiecte și mărturii esențiale pentru înțelegerea vieții tradiționale din județul Bacău. Cercetările sale s-au concentrat asupra unor domenii precum ceramica tradițională, arhitectura populară, textilele de interior și vechile meșteșuguri. A publicat cărți și articole dedicate acestor teme, documentând cu rigoare patrimoniul etnografic al zonei.

A fost, de asemenea, omul din spatele unor expoziții care au adus tradiția mai aproape de public. Printre acestea se numără expozițiile dedicate vinului și viței-de-vie, mozaicului confesional și cultural al Bacăului și, în colaborare cu alte muzee etnografice, covoarelor moldovenești. La vechiul sediu al muzeului a conceput și organizat expoziția permanentă „Din tezaurul de etnografie și artă populară al județului Bacău”, deschisă între 2005 și 2023 – o sinteză a patrimoniului tradițional băcăuan și a preocupării sale de o viață pentru păstrarea memoriei culturale.

”A fost un om drept, pentru că s-a întâlnit abrupt la fiecare pas cu nedreptatea…
A fost un om bun, care a dat fiecăruia dintre cei cu care s-a întâlnit mult din puținul pe care l-a primit.
Feodosia Rotaru a fost un exemplu de om care se construiește singur, până în ultima clipă…Și de asta se și cunoaște pe sine. Și nu își face false iluzii și false icoane. Și poate să fie hâtru și ironic…nu cu oamenii, dar cu lumea”, ne a transmis Iulian Bucur, șef de secție la Complexul Muzeal Iulian Antonescu Bacău.

Feodosia Rotaru rămâne în patrimoniul cultural băcăuan prin munca sa și prin generațiile care vor putea descoperi, în muzeu și în cercetările sale, o parte din identitatea acestui ținut.

G.P.