Spitalul din Buhuși, între performanță și presiunea unui număr tot mai mare de pacienți: „Nu vrem să dezamăgim”

Spitalul  “Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși nu este una dintre marile unități medicale ale regiunii, însă numărul pacienților care îi trec pragul îl plasează printre spitalele cu cea mai mare adresabilitate din județul Bacău. Managerul unității, ec. Constantin Poiană, spune că rezultatele ultimilor ani arată o creștere constantă a încrederii pacienților, inclusiv a celor care vin din afara județului, dar și o presiune tot mai mare asupra spitalului.

„Nu suntem un spital foarte mare, suntem cel mult un spital mediu, dar dacă ne uităm la numărul de pacienți și putem verifica datele pe platforma oficială a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, am încheiat anul 2025 printre primii din județ”, afirmă managerul Spitalului Buhuși.

Una dintre cele mai relevante cifre este gradul de ocupare a paturilor. Dacă în 2025 acesta a fost de aproximativ 86%, în primele șase luni ale anului 2026 a depășit 97%. Pentru un spital de dimensiunea Buhușiului, spune managerul, este un indicator care vorbește nu doar despre activitatea medicală, ci mai ales despre încrederea pe care pacienții o au în serviciile oferite.

Pacienți din tot mai multe județe

Creșterea adresabilității vine și din afara județului Bacău. În prima jumătate a acestui an, 34% dintre pacienții Spitalului Buhuși au provenit din alte județe ale țării.

„Este un grad de ocupare foarte mare. Asta înseamnă că pacienții vin către spitalul nostru și vin din alte județe ale țării. 34% în primele șase luni sunt din alte județe”, explică Constantin Poiană.

Pentru conducerea unității, această evoluție este, în același timp, o confirmare și o responsabilitate. Cu cât numărul pacienților crește, cu atât mai mare este presiunea asupra personalului, infrastructurii și resurselor financiare: „Este o presiune pe spital. Până acum am făcut față și vom face față și de acum înainte, dar ne gândim să ne reorganizăm pentru a nu dezamăgi pe nimeni”, precizează managerul Constantin Poiană.

În spatele acestei preocupări se află, de fapt, una dintre cele mai importante mize pentru un spital: păstrarea încrederii câștigate. Managerul spune că nivelul de satisfacție al pacienților a ajuns la un nivel bun, iar orice disfuncționalitate ar fi resimțită în primul rând de cei care apelează la serviciile medicale: „Am ajuns la un nivel oarecum bun de satisfacție a pacienților, dar dacă vom face ceva să nu meargă, atunci pacienții vor simți primii și vrem măcar să nu dezamăgim. Dacă ne vin peste o treime din alte județe ale țării, înseamnă că ei își găsesc aici satisfacerea nevoilor medicale.”

Investiții în infrastructură și tehnologie

Strategia pentru perioada următoare se bazează, în primul rând, pe investiții. Una dintre principalele așteptări este legată de noua clădire aflată în construcție, care ar urma să extindă și să îmbunătățească infrastructura medicală a spitalului. „Vrem să mizăm în continuare pe investiții în infrastructură, pe clădirea nouă care se construiește și sperăm să o operaționalizăm cât de curând”, spune managerul.

În paralel, Spitalul Buhuși încearcă să își construiască un profil distinct prin tehnologie și digitalizare. Unitatea nu are, în acest moment, deficit de medici pe specialități, însă provocarea este păstrarea specialiștilor într-un context regional competitiv: „Nu avem deficit de medici în momentul ăsta pe nicio specialitate, dar pe medici trebuie să reușim să-i ținem la Buhuși pentru că sunt tentații mari, chiar și la spitalele județene din jurul nostru. Suntem între doi coloși sanitari, Piatra Neamț și Bacău.”

În această competiție, avantajul pe care conducerea încearcă să îl construiască este cel al unui spital modern, care să ofere nu doar servicii medicale, ci și acces la tehnologii de ultimă generație. „Trebuie să facem un pic lucrurile altfel, spre mai bine, să reușim să ne atragem alți pacienți la Buhuși”, afirmă C. Poiană.

Potrivit acestuia, spitalul dispune deja de echipamente medicale moderne și face pași importanți în implementarea inteligenței artificiale. Printre proiectele menționate se numără o secție SMART, în care pacienții sunt monitorizați cu ajutorul inteligenței artificiale, echipamente robotice pentru recuperarea după accidente vasculare cerebrale și traumatisme, dar și soluții bazate pe AI pentru comunicarea cu pacienții. La intrările în spital există asistenți holografici care pot interacționa cu pacienții, iar tehnologii similare sunt utilizate pe site-ul unității și în centrala telefonică.

„Facem pași care sunt poate pionierat acum, dar în anii următori sunt pașii care vor face diferența dintre o unitate sanitară modernă, apropiată de pacient, și una care nu a făcut niciun pas în acest domeniu”, subliniază managerul.

Performanța medicală, limitată de contractul cu Casa de Asigurări

Dincolo de rezultatele medicale și de investițiile în tehnologie, Spitalul Buhuși se confruntă însă cu o problemă care nu poate fi rezolvată doar la nivel local: finanțarea serviciilor medicale. Managerul vorbește despre situația în care spitalul ajunge să ofere și să valideze servicii medicale peste valoarea contractată cu Casa de Asigurări de Sănătate, servicii care nu mai pot fi ulterior decontate: „Da, am și un oftat. Avem servicii medicale care sunt validate, din nefericire nu pot fi decontate pentru că sunt peste valoarea de contract. Asta nu ne ajută, dimpotrivă, ne este greu să ne descurcăm.”

Potrivit acestuia, problema este cu atât mai apăsătoare cu cât valoarea contractelor a fost stabilită în urmă cu doi sau chiar trei ani, într-un context economic foarte diferit: „Efectiv, în fiecare lună depășim valoarea de contract. Vorbim de un contract încheiat acum doi sau chiar trei ani de zile. Trebuie aduse contractele spre zilele noastre, în care prețurile au crescut, energia a crescut, la fel medicamentele sau materialele sanitare. Ne este greu să ne descurcăm cu banii de acum trei ani.”

O altă problemă invocată este faptul că plata pe caz ponderat nu a mai beneficiat de o actualizare consistentă din 2017, în opinia managerului, ceea ce pune presiune asupra întregului sistem spitalicesc: „Este o problemă pentru toate spitalele publice, poate chiar și private din România.”

„Vrem să oferim servicii medicale de calitate”

În aceste condiții, miza pentru Spitalul Buhuși este să găsească un echilibru între creșterea adresabilității, investițiile necesare și resursele financiare disponibile.

Constatin Poiană consideră că viitorul contract cu Casa de Asigurări ar trebui să țină mai mult cont de serviciile medicale efectiv furnizate, și mai puțin de numărul de paturi: „Sperăm ca viitorul contract cu Casa de Asigurări de Sănătate să meargă într-adevăr pe servicii medicale, nu pe numărul de paturi. Atunci pentru noi ar fi bine.”

Pentru un spital care a ajuns să aibă un grad de ocupare de peste 97% și care atrage pacienți din zeci de județe, problema nu mai este doar aceea de a-i convinge pe oameni să vină la Buhuși. Provocarea este de a putea răspunde, constant, acestei încrederi. Iar strategia conducerii pare să fie una simplă în principiu, dar dificilă în practică: mai multă tehnologie, infrastructură modernă, medici păstrați în echipă și finanțare pe măsura serviciilor oferite.

Pentru că, atunci când un pacient alege un spital aflat la zeci sau sute de kilometri de casă, alegerea sa devine, în sine, un indicator al încrederii. Iar pentru Spitalul Buhuși, creșterea numărului de astfel de pacienți vine la pachet cu o responsabilitate pe măsură: aceea de a nu dezamăgi.

G. Pop