CRAB începe să vorbească. După ani de avarii, compania pune pe masă sute de milioane de lei în investiții
CRAB schimbă tonul. Compania Regională de Apă Bacău începe să comunice nu doar despre avarii și lucrări, ci și despre bani, investiții și planurile pentru următorii ani. Iar cifrele sunt impresionante: sute de milioane de lei investiți în infrastructura municipiului și alte proiecte de aceeași anvergură pregătite pentru perioada următoare.
Mult timp, pentru băcăuanul obișnuit, CRAB a avut o prezență publică relativ simplă: o avarie, o stradă închisă, apă oprită, o conductă spartă și, uneori, un comunicat prin care compania anunța intervenția echipelor. Acum, operatorul regional vine cu un alt tip de mesaj.
CRAB vorbește despre investiții, despre rețele care trebuie înlocuite, despre surse alternative de apă, digitalizare și modernizarea stațiilor de tratare și epurare. Și, mai ales, începe să spună cât costă toate acestea.
Peste 243 de milioane de lei sunt deja în proiectele aflate în derulare
Municipiul Bacău este în acest moment parte a unor investiții majore în infrastructura de apă și canalizare.
Prin etapa a II-a a proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată, investițiile alocate municipiului ajung, potrivit datelor transmise de CRAB, la aproximativ 243 de milioane de lei fără TVA. Banii nu sunt însă o promisiune pentru viitor. O parte importantă dintre lucrări sunt deja în execuție.
În nordul municipiului, contractul CL 1 – Lot 1 are o valoare de peste 43,2 milioane de lei fără TVA și presupune extinderea și reabilitarea rețelelor de apă și canalizare. Sunt prevăzuți peste 12 kilometri de rețea nouă de distribuție a apei și aproape 26 de kilometri de rețea de apă reabilitată.
În sudul orașului, un alt contract depășește 61,3 milioane de lei fără TVA. Aici sunt prevăzuți alți 7,6 kilometri de rețea de apă extinsă și peste 28 de kilometri de rețea reabilitată. Iar cel mai mare contract, CL 02, ajunge la aproximativ 144,3 milioane de lei fără TVA.
Una dintre componentele esențiale este reabilitarea aducțiunii de la Stejaru la Bacău, pentru care valoarea este de peste 90,4 milioane de lei fără TVA. Pe hârtie, cifrele sunt greu de ignorat.
Problema este că infrastructura de apă nu poate fi evaluată doar în kilometri de conductă și milioane de lei. Pentru consumator contează dacă apa ajunge la robinet, dacă rețeaua rezistă, dacă avariile sunt remediate rapid și dacă investițiile reduc efectiv pierderile. Iar aici începe adevărata miză.
CRAB admite, implicit, că mai este mult de lucru
Compania anunță deja următorul val de investiții. Pentru municipiul Bacău sunt identificate noi necesități: 45 de kilometri de conducte de apă care trebuie reabilitați, alți 7 kilometri de rețea care ar urma să fie extinși, plus lucrări la canalizare. Ele arată și dimensiunea problemei: chiar după proiectele europene derulate în ultimii ani, infrastructura orașului este departe de a putea fi considerată „rezolvată”.
CRAB pregătește astfel un nou program de modernizare, care ar urma să fie finanțat prin programele europene pentru perioada 2021–2027. Dar, de această dată, compania promite și altceva.
Apa din Bistrița, una dintre cărțile pe care CRAB le pregătește
Una dintre cele mai importante idei anunțate este folosirea unei noi surse de apă brută din râul Bistrița. Potrivit CRAB, testele efectuate arată că apa îndeplinește criteriile de calitate. Urmează să fie stabilit traseul cel mai fezabil pentru aducțiune și tehnologia optimă de tratare.
Miza este evidentă: siguranța alimentării cu apă a municipiului. Cu alte cuvinte, compania începe să gândească sistemul și din perspectiva unui scenariu în care actualele surse sau infrastructuri nu mai sunt suficiente pentru a garanta, în orice situație, continuitatea serviciului.
CRAB vrea să vadă rețeaua din calculator
Un alt capitol anunțat de companie este digitalizarea. CRAB spune că pregătește trei platforme digitale pentru monitorizarea sistemului în timp real. Prima ar trebui să ajute la identificarea pierderilor și a avariilor. A doua ar viza managementul apometrelor și consumurile.
A treia ar urmări optimizarea stațiilor de epurare. Pentru un oraș în care avariile de apă nu sunt o noutate, promisiunea este importantă: să nu mai afli că ai o problemă abia după ce apa a ieșit din asfalt. Rămâne de văzut, însă, când vor deveni operaționale aceste sisteme și ce rezultate concrete vor produce.
Și banii proprii intră în conducte
Un aspect interesant al noii comunicări CRAB este faptul că operatorul pune accent și pe investițiile făcute din surse proprii. Compania spune că în 2025 a început lucrări de reabilitare a unor rețele de apă unde sunt înregistrate pierderi importante. Sunt în derulare intervenții pe Aleea Parcului, în zona Parcului Cancicov, pe Aleea Ghioceilor și la rețeaua de canalizare pluvială din zona Republicii nr. 50.
Până la sfârșitul anului sunt anunțate lucrări pe 9 Mai – Banca Națională, strada Stadionului și strada Garofiței. Pentru 2027 sunt pregătite documentații pentru Aprodu Purice, Plaiului și Bucegi, în zona Școlii „Domnița Maria”.
CRAB estimează pentru aceste investiții aproximativ 10 milioane de lei fără TVA, bani care ar urma să ducă la înlocuirea a circa 7 kilometri de rețea.
Nu doar țevile sunt problema
Compania vorbește și despre lucruri care nu se văd neapărat în stradă. Sunt anunțate lucrări pentru reabilitarea instalațiilor electrice ale fronturilor de captare, înlocuirea echipamentelor cu durata de viață depășită și achiziția de utilaje pentru intervențiile la avarii.
În plus, CRAB a contractat realizarea unui DALI pentru retehnologizarea Stației de Tratare a apei Barați și un studiu privind puțurile din frontul de captare Gherăiești I. Stația de Demanganizare Gherăiești are, potrivit companiei, o capacitate de tratare de 200 de litri pe secundă.
Mai sunt câteca întrebări la care Compania regională de Apă Bacău trebuie să răspundă – câți kilometri de conductă au fost efectiv înlocuiți? Câte avarii au fost eliminate? Cu cât au scăzut pierderile? Cât de repede sunt detectate și reparate defecțiunile? Cât costă fiecare etapă și când este finalizată?
Pentru că băcăuanul nu consumă „proiecte europene”. Consumă apă.
G.P. după comunicatul CRAB
