Magistrala care alimentează Bacăul: zeci de avarii, investiții de sute de milioane de lei și întrebări fără răspuns din partea CRAB
O nouă avarie produsă la Dărmănești readuce în atenție conducta de aducțiune Valea Uzului – Bacău. Istoricul arată că problemele nu sunt noi: au existat avarii și înainte de marile lucrări de reabilitare, dar și după acestea. În paralel, operatorul regional a derulat sau a contractat investiții de sute de milioane de lei pentru înlocuirea unor tronsoane. Problema este că magistrala nu este o singură conductă, construită în aceeași perioadă și din aceleași materiale. Iar unele dintre porțiunile vulnerabile au rămas în exploatare până la finalizarea noilor lucrări.
Avaria produsă ieri, 9 septembrie 2026, în zona orașului Dărmănești a pus din nou municipiul Bacău în situația de a-și calcula rezervele de apă. Compania Regională de Apă Bacău a anunțat că echipele sale intervin pentru remedierea defecțiunii și că, în funcție de evoluția lucrărilor, pot fi introduse restricții temporare în furnizarea apei. Consumatorilor li s-a recomandat să își asigure o rezervă minimă de apă.
În paralel, avaria a fost suficient de serioasă încât traficul rutier pe DN12A, în zona incidentului, să fie închis temporar pe ambele sensuri. Dar avaria de acum este doar cel mai recent episod dintr-o poveste care durează de ani. Problemele pe aducțiunea de la Valea Uzului sunt documentate de presa locală de mai bine de două decenii.
2002: conducta ceda din cauza coroziunii
În iulie 2002, o avarie produsă între Grigoreni și Scorțeni a afectat un tub de oțel cu diametrul de un metru. La acel moment, cauza identificată a fost coroziunea interioară. Conducta avea atunci aproximativ 13 ani, potrivit declarațiilor responsabililor RAGC de la acea vreme. Pentru remediere a fost înlocuit un tronson de cinci metri.
În septembrie 2003, o altă avarie, în zona Ardeoani, a fost pusă tot pe seama coroziunii. Tubul afectat avea, de asemenea, un diametru de aproximativ un metru.
O lună mai târziu, în octombrie 2003, conducta a cedat din nou, la doar aproximativ 200 de metri de locul unei avarii anterioare. Două avarii în mai puțin de cinci zile au perturbat atunci alimentarea municipiului Bacău. Cu alte cuvinte, vulnerabilitatea aducțiunii nu este o problemă apărută în ultimii ani.
2006: gerul a provocat o nouă ruptură
În ianuarie 2006, o avarie produsă la o vană de golire, în apropierea orașului Dărmănești, a dus din nou la întreruperea alimentării din sursa Valea Uzului. Conducta care traversa râul Trotuș a fost afectată de îngheț, iar alimentarea Bacăului a fost restricționată.
Istoricul arată, așadar, că magistrala a fost expusă de-a lungul timpului unor probleme diferite: coroziune, condiții de teren, îngheț, defecțiuni ale îmbinărilor sau deteriorări ale unor tronsoane.
2018: momentul care a schimbat povestea
Unul dintre cele mai importante episoade a fost cel din vara lui 2018. În martie 2018, o avarie la conducta de aducțiune Valea Uzului – Bacău a lăsat municipiul fără alimentarea normală cu apă. Reparația a necesitat înlocuirea tubului afectat, sudură și apoi umplerea magistralei.
În iulie 2018, Bacăul a trecut printr-o criză mult mai gravă: orașul a rămas fără apă timp de aproape opt zile.
Ulterior, o expertiză comandată de CRAB a ridicat probleme serioase cu privire la tronsonul nou al aducțiunii. Potrivit relatărilor de la acea vreme, expertiza a indicat – de precizat că aducțiunea fusese reabilitată în cadrul unor proiecte europene, problemele nu dispăruseră.
2020: încă o avarie, la o îmbinare PREMO
În august 2020, CRAB a anunțat o suspiciune de avarie pe aducțiunea Valea Uzului. După efectuarea săpăturilor, echipele au identificat o defecțiune la îmbinarea dintre două tuburi PREMO. Reparația a fost realizată fără afectarea programului de furnizare a apei pentru Bacău, Mărgineni și Hemeiuș.
Materialul conductei devine astfel o informație importantă în această poveste. Nu toate tronsoanele sunt realizate din același material și nu toate au aceeași vechime, s-a spus atunci.
2021: CRAB recunoaște oficial problema tronsonului Stejaru – Bacău
Un document oficial CRAB din 2021 este esențial pentru înțelegerea situației. Compania a semnat atunci contractul pentru reabilitarea aducțiunii Stejaru – Bacău, pe o lungime de 21,453 kilometri. Valoarea contractului: 144,27 milioane de lei fără TVA, respectiv 171,68 milioane de lei cu TVA.
CRAB preciza explicit că tronsonul avea aproximativ 30 de ani, era construit din tuburi PREMO și înregistrase „numeroase avarii” care provocaseră întreruperi ale alimentării cu apă pentru municipiul Bacău și pentru localitățile alimentate de Stația de Tratare Barați. Soluția aleasă a fost înlocuirea conductei cu una din fontă ductilă. Ținta declarată: creșterea siguranței alimentării pentru aproximativ 135.000 de locuitori.
Așadar, avem un fapt important: CRAB a identificat oficial unul dintre tronsoanele cu probleme și a contractat reabilitarea lui.
2022: încă 50 de milioane de lei pentru Poiana Uzului – Cărăboaia
În aprilie 2022, CRAB a semnat un alt contract major. De această dată, pentru reabilitarea aducțiunii de apă brută de la Lacul Poiana Uzului la Stația de Tratare Cărăboaia. Valoarea contractului a fost de 50.014.429 de lei cu TVA, pentru reabilitarea a 9,527 kilometri de conductă. Soluția: conductă din fontă ductilă, plus noi cămine, vane, instalații de golire, aerisire și debitmetru. Stația de tratare Cărăboaia fusese, la rândul ei, reabilitată cu fonduri europene, investiția fiind de aproximativ 5,3 milioane de euro.
Dacă adunăm doar cele două mari contracte:
- Stejaru – Bacău: 171,68 milioane lei cu TVA;
- Poiana Uzului – Cărăboaia: 50,01 milioane lei cu TVA.
Rezultă peste 221,6 milioane de lei cu TVA pentru două componente importante ale sistemului. Și aceasta nu este valoarea tuturor investițiilor făcute în sistem.
Dar în 2022 conducta încă se rupea
La 31 ianuarie 2022, în Dărmănești, s-a produs o avarie pe o conductă de fontă cu diametrul de 1.000 de milimetri. CRAB estima atunci opt ore pentru golirea aducțiunii și aproximativ 24 de ore pentru reumplerea ei. Un detaliu important: sursele locale au relatat că avaria s-a produs pe tronsonul reabilitat în perioada 2008–2011.
Nu putem spune simplu că „se sparge conducta veche” – există tronsoane vechi, tronsoane reabilitate, tronsoane aflate în curs de reabilitare și probleme care apar inclusiv pe porțiuni care au beneficiat anterior de lucrări.
2023: o avarie care putea ține Bacăul fără apă 90 de ore
În septembrie 2023, o nouă avarie a apărut la Podiș, pe tronsonul vechi Stejaru – Bacău.
CRAB estima atunci aproximativ 90 de ore până la revenirea furnizării la parametri normali:
- 12 ore pentru golirea aducțiunii;
- 48 de ore pentru intervenție;
- 30 de ore pentru reumplerea conductei.
Reparația a fost finalizată în cele din urmă în jurul orei 2:00, iar conducta a fost umplută treptat. Episodul arată cât de diferită este o avarie la această magistrală față de o avarie obișnuită din rețeaua urbană.
2024: o avarie reparată, apoi încă una
În iulie 2024, conducta de transport a apei brute de la Valea Uzului a cedat din nou, afectând alimentarea municipiului Onești. După remedierea primei defecțiuni și în momentul în care conducta a fost repusă sub presiune, a apărut o nouă avarie. Operatorul RAJA, care asigura alimentarea Oneștiului, a explicat atunci că noua defecțiune a apărut „din cauza vechimii” conductei. Este un alt exemplu al faptului că repunerea în funcțiune a unei magistrale vechi poate scoate la iveală vulnerabilități suplimentare.
2026: avaria din februarie
Pe 9 februarie 2026, o nouă avarie a fost semnalată pe conducta de transport Valea Uzului – Bacău, în zona Mărgineni, sat Podiș. CRAB a trimis echipe pentru identificarea cauzei și evaluarea gradului de afectare a conductei. În aceeași zi, compania a anunțat furnizarea cu debit și presiune reduse între orele 10:00 și 17:00, cu revenire programată ulterior la parametri normali.
Presa locală a relatat că avaria s-a produs pe porțiunea veche de după Stejaru, iar tronsonul Stejaru – Bacău are aproximativ 30 de ani și este realizat din tuburi PREMO.
Și acum, septembrie 2026: Dărmănești
Pe 9 septembrie, avaria s-a mutat din nou spre Dărmănești. CRAB a confirmat oficial că defecțiunea s-a produs pe conducta de aducțiune de apă brută care alimentează municipiul Bacău și că pentru intervenție pot fi necesare restricții temporare. În același timp, compania a transmis că face toate demersurile pentru menținerea alimentării și le-a cerut consumatorilor să își pregătească o rezervă minimă de apă.
În dimineața de 10 septembrie, informația transmisă consumatorilor este că alimentarea municipiului este asigurată până la ora 9:00, în timp ce lucrările continuă.
Ce ne spune, de fapt, această cronologie?
Cel mai important lucru este că nu avem o singură „conductă veche”. Avem un sistem alcătuit din tronsoane diferite, construite sau reabilitate în perioade diferite. Unele porțiuni au fost reabilitate prin proiecte europene. Altele au rămas vulnerabile și au intrat ulterior în proiecte de înlocuire.
CRAB a contractat, în 2021, reabilitarea celor peste 21 de kilometri dintre Stejaru și Bacău, tocmai pentru că acel tronson avea o istorie de numeroase avarii. Un alt proiect, semnat în 2022, viza 9,527 kilometri între Poiana Uzului și Cărăboaia, pentru aproximativ 50 de milioane de lei.
Iar în documentele oficiale CRAB apare și faptul că proiectele sunt complementare cu rezerva de apă și cu lucrările menite să crească debitul disponibil din sursele subterane Gherăiești și Mărgineni în cazul unei avarii pe aducțiunea Valea Uzului – Barați.
Asta înseamnă că autoritățile au recunoscut de ani buni nevoia unui sistem de rezervă, tocmai pentru situațiile în care magistrala principală este indisponibilă.
Peste 220 de milioane de lei doar în două contracte majore
Doar cele două contracte majore de reabilitare menționate mai sus însumează: peste 221,6 milioane de lei cu TVA. La acestea se adaugă alte investiții în stații de tratare, surse subterane, rezervoare, stații de pompare, SCADA și rețele. În 2025, CRAB a anunțat un nou proiect major pentru infrastructura județului, cu o valoare totală de aproximativ 3,198 miliarde de lei, din care peste 2,151 miliarde de lei reprezintă cofinanțarea europeană. Proiectul include lucrări de reabilitare și extindere a infrastructurii de apă și canalizare.
Așadar, s-au făcut investiții importante. întrebarea esențială este: Ce porțiuni ale sistemului au fost efectiv înlocuite până acum și care sunt cele care încă prezintă risc?
Trebuie să spunem că Compania regională de Apă condusă de Constantin Doru, nu a făcut – niciodată – o conferință de presă prin care să anunțe situația investițiilor, de ce se produc avarii în continuare, care este starea de fapt a conductelor etc. Toate acestea patronate de Consiliul Județean care nu simte nevoia să justifice toate aceste investiții – din bani publici – în fața locuitorilor orașului!
Întrebările pe care Compania Regională de Apă ar trebui să le răspundă acum
Avaria din 10 septembrie oferă un bun moment pentru o clarificare publică, tehnică și financiară.
CRAB ar putea preciza:
- Care este exact tronsonul avariat acum?
Este vorba despre tronsonul Poiana Uzului – Cărăboaia, Cărăboaia – Stejaru, Stejaru – Bacău sau o altă porțiune?
- Ce vechime are conducta care a cedat?
- Din ce material este realizat tronsonul?
- A fost reabilitat prin proiectele 2008–2011 sau prin proiectele POIM?
- Care este cauza tehnică preliminară a avariei?
- Câte avarii au fost înregistrate pe acest tronson în ultimii 10 ani?
- Ce lucrări de reabilitare mai sunt programate pe această porțiune?
- Care este valoarea totală investită în ultimii 15 ani în aducțiunea Valea Uzului – Bacău?
- Câți kilometri din magistrală au fost efectiv înlocuiț.
AȘTEPTĂM!
G.P.
