Nota 10 la Religie se ia duminica la biserică: Paradoxul noilor standarde de evaluare din școli
Ministerul Educației a scos în consultare publică proiectul privind noile standarde naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, document dezvoltat în cadrul proiectului RECRED („Reglementări noi pentru un Curriculum Relevant și Educație Deschisă”), finanțat din Fondul Social European Plus cu peste 167 de milioane de lei. Deși obiectivul declarat al proiectului derulat între 2024 și 2028 este asigurarea unei evaluări unitare, echitabile și comparabile la nivel național — beneficiind și de expertiză unor consultații internaționale precum prof. dr. Mark Reckase și dr. Eduardo Cascallar —, anexa dedicată disciplinei Religie aduce o abordare cel puțin neobișnuită pentru o școală publică.
Conform unei analize Edupedu.ro, noile standarde mută accentul de pe competențele școlare direct în sfera vieții private a elevilor. În loc să măsoare doar cunoștințele dobândite la clasă, noile criterii le cer copiilor să valorifice propria participare la slujbele religioase și experiențe personale de credință. De exemplu, la clasa I, un elev primește nivelul „Avansat” doar dacă descrie elementele specifice bisericii oferind „exemple personale” din participarea la slujbe. Cum prezența la biserică depinde de familie și nu de școală, criteriul creează din start o discriminare între elevi, încălcând principiul de bază explicat de expertul Eduardo Cascallar: evaluările trebuie să fie valide, fiabile, fără bias-uri și bazate pe dovezi accesibile tuturor în condiții egale.
Situația devine și mai complicată la clasele superioare și la gimnaziu, unde standardele evaluează concepte precum „propria devenire spirituală”, „propria identitate religioasă” sau modalitățile sufletești de al purta pe Dumnezeu în minte și în fiecare zi. Spre deosebire de disciplina precum Matematica, unde evaluarea se bazează pe performanțe observabile și măsurabile (rezolvarea problemelor, utilizarea formulei, interpretarea graficelor), la Religie se amestecă trei dimensiuni distincte: cunoștințele teoretice, opinii personale și conduită sau practică religioasă din afara școlii. În plus, diferențierea nivelurilor de performanță (de bază, consolidat, avansat) se face adesea printr-un mecanism simplist, bazat doar pe numărul de exemplu oferit (1, 2 sau 3), în loc să măsoare calitatea argumentării.
O altă problemă structurală este confuzia confesională. Deși anexa poartă titlul generic „Religie”, conținutul este construit exclusiv pe repere ale doctrinei ortodoxe (Sfânta Liturghie, Duhul Sfânt, iubirea trinitară, sfinții), ignorând faptul că în România disciplina se predă după programe distincte pentru fiecare cult recunoscut. Nepublicarea unor standarde separate pentru celelalte confesiuni ridică semne de întrebare legat de modul în care vor fi evaluați elevii de alte religii. Mai mult, formulările care le cer elevilor să se raporteze la propria credință ca reper normativ depășesc cadrul de evaluare a cunoștințelor și riscă să contravină Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care interzice explicit prozelitismul religios în unitățile de învățământ și garantează libertatea de conștiință.
Proiectul a fost în consultare publică până ieri 23 iulie 2026.
(Fotografia este de la inaugurarea Scolii de Vară de la Parohia Ortodoxă Șerbănești)
