“Nu-i un capăt de țară”…
Așa este, dom’le. Eu v-am spus că domnul Benea are întotdeauna dreptate, Nu e niciun capăt de țară dacă PSD se va pupa oficial pe gură, nu ca acum pe la colțuri, cu AUR.
Europarlamentarul pesedist a verbalizat ceea ce știu toți colegii săi și anume faptul că partidul lui Simion a început ca o anexă a PSD. Ce-i drept, acum e mult mai mare, pe primul loc în sondaje dar tot creație a pesedismului-securistic este.
Nu a fost un capăt de țară niciuna dintre blestemățiile pesediste din ultimii 36 de ani. Nici măcar mineriadele, privatizările prin metoda MEBO, devalizarea Bancorex, marea baroniadă din epoca Năstase ori suveranismul mafiot al lui Dragnea. Nici măcar analfabetismul funcțional al doamnei Dăncilă, cu care se afișa vesel domnul Benea. Ce contează Nordis sau concesionarea eșuată a aeroportului din Bacău cu Blue Aero de acum câțiva ani? Au fost toate astea vreun capăt de țară? Nu au fost.
Prin urmare, nu mai dați ochii peste cap la declarațiile domnului europarlamentar, Știe domnia sa ce glăsuiește, mai ales că se înțelege foarte bine cu auriștii județului, ba chiar le face agenda de lucru, după cum susțin gurile rele dar foarte bine informate. De altfel, dacă PSD era partid cu adevărat pro-european, din moment ce a scăpat de Ilie Bolojan, nimic nu i-ar mai fi împiedicat pe pesediști să voteze guvernul Mureșan. Nu așa spuneau acum câteva luni? Ei vor aceeași coaliție, nu e niciun fel de problemă dacă dispare din schemă balaurul orădean. Între timp, s-au sucit. Le pute USR, haștagiștii sunt un soi de lepră iar Simion a devenit, dintr-o dată, destul de frecventabil, mai ales că se pot înțelege cu el ca să nu schimbe nimic în ceea ce privește reformele companiilor de stat ori cea administrativ-teritorială.
Nu-i nimic nou sub “soarele sfânt de pe cer”, PSD nășind mereu partide dintr-astea naționalist-extremiste în limbaj: PUNR, Vatra Românească, Partidul România Mare, PPDD, partidul lui Ghiță, cel al lui Oprea. Doar că lighioanele din trecut erau mai mici, asta este diferența față de AUR care, poate fi esențială. Dar chiar și așa, vorba poetului, „nu e vreun capăt de țară”.
Ionuț Avram
