Patrimoniu sub infiltrații: Adevărul despre starea structurală a Centrului „George Apostu” și noul pariu al independenței energetice

Patrimoniu sub infiltrații: Adevărul despre starea structurală a Centrului „George Apostu” și noul pariu al independenței energetice

Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău se află într-un moment de răscruce, prins între degradarea fizică moștenită dintr-un trecut glorios și eforturile administrative recente de a-l aduce în secolul XXI. Fosta casă de oaspeți de pe Strada Crângului, ridicată în anii ’60 pe malul Bistriței ca emblemă arhitecturală a orașului și folosită ulterior ca vilă de protocol a cuplului Ceaușescu, trăiește astăzi o realitate publicistică ignorată prea mulți ani.

Deși transformată în 1990 în instituție de cultura de referință sub numele marelui sculptor George Apostu, clădirea a fost lăsată de vechea conducere într-o stare de degradare gravă. Despre aceste probleme structurale s-a vorbit extrem de puțin sau deloc pe parcursul lungului directorat al lui Geo Popa, un mandat marcat de o longevitate care a mascat problemele logistice din spatele cortinei culturale.

Degradarea din spatele simezelor: Plouă în sălile de expoziție

Clădirea proiectată de arhitectul Liviu Niculiu, un etalon al modernismului postbelic, nu a beneficiat niciodată de o reabilitare de anvergură. Astăzi, degradarea este vizibilă la fiecare colț al acestei frumoase realizări arhitectonice:

  • Acoperișul distrus: Aflat într-o stare tehnică deplorabilă, acesta trebuie schimbat de urgență. Din cauza infiltrațiilor masive, pe alocuri plouă direct în încăperi, punând în pericol nu doar structura imobilului, ci și lucrările de artă adăpostite în interior.
  • Fațada și structura: Pereții clădirii prezintă fisuri, igrasie și degradări majore cauzate de decenii de neintervenție.
  • Împrejmuirea: Gardurile care delimitează și protejează curtea instituției și celebra „Grădină cu statui” se află într-o stare deplorabilă, oferind o imagine dezolantă vizitatorilor.

Trecerea la un nou management: De la „incapabil”, la revitalizarea centrului

După mai bine de trei decenii, conducerea a fost preluată interimar, de mai bine de un an, de artistul vizual Ovidiu Ungureanu. Etichetat, într-o variantă ce trădează mai degrabă frustrarea fostului director Geo Popa, drept „incapabil”, acțiunile din teren ale actualului manager interimar demonstrează contrariul. Sunt pe deplin meritorii eforturile lui Ovidiu Ungureanu de a revitaliza și la propriu, și la figurat Centrul „George Apostu”. Pe lângă deschiderea culturală modernă a spațiului către public, noua conducere s-a izbit direct de realitatea dură a infrastructurii lăsate în paragină și a început demersurile pentru salvarea imobilului.

Privind direct spre dezastrul moștenit ascuns sub preș atâția ani, directorul interimar, Ovidiu Ungureanu rupe tăcerea și pune degetul pe rană:

„Am preluat această instituție cu o sclipire culturală de fațadă, dar cu structura în paragină. Nu mai putem ascunde realitatea în spatele discursurilor festive când pe alocuri ne plouă în sălile unde stau opere de artă de o valoare importantă, iar gardurile exterioare stau să cadă. Este revoltător că s-a tăcut atâția ani. Prioritatea mea nu e doar să aduc evenimente de calitate, ci să opresc degradarea fizică a acestui monument. Ori salvăm această clădire acum, ori riscăm să pierdem iremediabil și clădirea, și patrimoniul ei.”

Următorul pas: Independența energetică a instituției

Spre deosebire de pasivitatea din trecut, actuala conducere a inițiat demersuri clare orientate spre modernizare și eficiență. După modelul de bune practici implementat de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău și de Aeroportul Internațional „George Enescu”, și Centrul „George Apostu” dorește să investească masiv în independența energetică a clădirii.

Această strategie pe termen lung își propune nu doar reducerea costurilor logistice enorme generate de o clădire veche și neizolată, ci și crearea unui climat optim (de temperatură și umiditate) pentru conservarea patrimoniului artistic național. Provocarea rămâne acum de partea autorităților tutelare de a asigura fondurile necesare pentru refacerea acoperișului, elementul critic fără de care nicio altă investiție nu poate fi protejată.

G. Pop

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *