Starea economiei județului Bacău: Număr mic de firme active, potențial natural nevalorificat, discrepanță uriașă între sat și oraș

…sunt câteva din concluziile studiului anual elaborat de Camera de Comerț și Industrie Bacău, care face o radiografie a situației antreprenoriatului și a principalilor indicatori economici din județul Bacău – din anii anteriori –  pe care il pune la dispoziția autorităților publice și instituțiilor statului.

Studiul care are o structura simplă și accesibilă – după prezentarea datelor sintetice generale la nivelul Regiunii Nord-Est, este abordată economia județului Bacău, pe capitole 7 privind: resursele naturale, resursele umane, dezvoltarea antreprenoriatului, dezvoltarea afacerilor și comerțul internațional.

Pentru o radiografie mai amănunțită a economiei județului Bacău, s-a împărțit județul în cinci zone, în funcție de mai multe criterii, atât geografice, cât și economice. Gruparea UAT-urilor pe 5 zone este în funcție de poziția geografică, relief, specificul activității economice, nivelul de dezvoltare antreprenorială, relațiile economice create între unitățile teritoriale, numărul de IMM la 1.000 locuitori, strategiile de dezvoltare și resursele naturale de care dispune fiecare UAT.

În ciuda faptului că anul trecut economia județului Bacău a avut anul trecut cea mai mare cifră de afaceri din Regiunea de Nord-Est (peste 10 miliarde de euro) și cel mai mare profit (de circa 1,2 miliarde de euro) aspectele economice nu sunt foarte optimiste – iar multe cifre din ultimul deceniu reflectă acest balans economic. Mai curând cifra de afaceri din județul Bacău se datorează marilor firme care își au sediul în județ: Dedeman, Agricola, Aerostar și grupului de firme condus de Dorinel Umbrărescu. ”Acest gen de studii realizat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor, Oficiul Național de Statistică, Oficiul Registrului Comerțului Bacău și alte surse publice nu reflectă foarte bine situația de fapt. Pentru că în mod normal cifrele de afaceri, profiturile trebuie raportate de firme acolo unde își desfășoară activitatea și nu acolo unde își au sediul”, a declarat Doru Simovici, președintele Camerei de Comerț și Industrie Bacău.

CONSTATĂRI

În urma prezentării stării economiei județului Bacau, rezultă următoarele:

1. În perioada 1991 – 2022, în Regiunea NE, din totalul de 450.978 operatori economici inmatriculați (PJ+PF), 239.698 (53%) au fost radiați, 28.112 (6%) sunt inactivi juridic, 89.180 (20%) sunt inactivi fiscal și în alta stare – FAS si doar 93.988 (21%) operatori economici activi.
2. Din evoluțiile prezentate privind situația operatorilor economici din Regiunea NE, rezultă: mortalitatea firmelor este foarte mare: Bacău 55%, Botoșani 53%, Iași 51%, Neamț 54%, Suceava 53% și Vaslui 55%. Este posibil că diferențele între județe privind morbiditatea firmelor să fie cauzate de abordarea diferită a cazuisticii specifice la nivelul instituțiilor responsabile.
3. Regiunea NE are 19 IMM la 1.000 de locuitori, fiind ultima dintre regiunile țării la acest indicator, în Romania media este de 29 și in UE 58.
4. Județul Bacău dispune de o suprafață agricolă de 320.597 ha, suprafata cu un potențial ridicat, care nu este valorificat în mod organizat, în vederea realizării de producții mari de cereale, legume, fructe etc. și, respectiv, pentru creșterea animalelor. Nici pădurile în suprafață de 271.667 ha nu sunt exploatate cu valoare adăugată mare, lemnul fiind vândut, în principal, ca materie primă în străinătate.
5. Despre resursele de țiței, gaze asociate și gaze libere nu există date. Resursele de cărbune brun, sare gemă, săruri de potasiu, ghips, argilă, nisip/pietris și gresie sunt puțin exploatate (aprox. 35 de firme), fără accesul facil la informații și sprijinul întreprinzătorilor băcăuani pentru inițierea și dezvoltarea afacerilor în aceste domenii. Apele minerale nu sunt fructificate la adevărata valoare.
6. Județul Bacău dispune de un important potențial hidrografic, nevalorificat, constând în râuri: Siret, Bistrița, Trotuș, Tazlău, Zeletin, lacuri: Poiana Uzului, Buhuși, Racova, Gârleni, Lilieci, Șerbănești, Galbeni, Răcăciuni, Berești, ape subterane – freatice și de adâncime, bălți și iazuri.
7. Sporul natural al populației României este negativ (-10.355) și în 2023, iar numărul persoanelor decedate fiind de 1,7 ori mai mare decât cel al născuților-vii. La nivelul județului Bacău, sporul natural al populației este de -3.196, numărul persoanelor decedate fiind de 1,6 ori mai mare mare decât cel al născuților-vii . Populația județului este îmbătrânită. Din totalul populației de 601.387 persoane, 258.161 sunt între 15-49 de ani (43%), 238.100 peste 49 de ani (40%) și 105.126 între 0-14 ani (17%). Populația inactivă este de 368.459 (61%) fiind formată din: elevi/studenți, pensionari, casnice, intreținuți de alte persoane, întretinuți de stat sau alte organizații private, întreținuți din alte surse, altă situație. Resursa de forță de muncă a județului este de 232.928 persoane, din care: antreprenori 41.365 (18%), salariați 120.139 (52%), șomeri înregistrați 24.186 (10%) și 47.238 (20%) persoane plecate în țară și străinătate.
8. Înmatriculările de firme cresc în fiecare perioada analizată, ceea ce înseamnă că la 85.796 de antreprenori a existat voința de a înființa o firmă. Din cele 85.796 de firme: • 47.542 (55%) sunt radiate (mortalitate) • 5.840 (7%) sunt inactivi juridic (morbiditate). Se constată că mortalitatea, morbiditatea și creșterea firmelor în județul Bacău sunt într-o situație îngrijoratoare și alarmantă, în contradicție cu principiile enunțate, respectiv, mortalitatea și morbiditatea sunt în creștere continuă, iar creșterea firmelor – procentul numărului de firme active, este în descreștere.
9. Județul Bacău are 23 IMM la 1.000 de locuitori. Numărul de IMM la 1.000 de locuitori pe zone, se prezintă astfel: • Zona III – Bacău 46, • Zona II – Bistrița – Siret 21, • Zona IV – Onești 20, • Zona V – Valea Muntelui 14, • Zona I – Siret – Zeletin Tutova 9. Mari rămâneri în urmă la acest indicator se înregistrează in Zona I – Siret – Zeletin Tutova cu 9 IMM la 1000 de locuitori și Zona V – Valea Muntelui 14. n funcție de criteriul urban/rural, numărul IMM la 1.000 de locuitori este: • mediul urban 37 • mediul rural 13. Se constată că în mediul rural acest indicator este aproape de 3 ori mai mic decât în mediul urban, în condițiile în care numărul populației în mediul rural este mai mare cu aprox. 90.000 de locuitori față de mediul urban.

Zona I – Siret-Zeletin-Tutova si Zona V – Valea Muntelui sunt cele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic din județul Bacău, având cele mai puține firme, cu cele mai mici CA și cei mai puțini salariați

CONCLUZII

Numarul operatorilor economici activi, care constituie creșterea firmelor este doar de 25% din totalul de firme înmatriculate, iar celelalte categorii 75%, respectiv, operatorii inactivi juridic, inactivi fiscal și în altă stare FAS – adica morbiditatea (20%) și firmele radiate – adică mortalitatea (55%). Cauzele principale care duc la numărul mic de firme active cu CA>0 (25%), la numărul mare de operatori inactivi juridic, inactivi fiscal, în altă stare – FAS și la numărul mare de firme radiate sunt:

1. pasivitatea generalizata a Statului cu privire la îmbunătațirea condițiilor necesare dezvoltării afacerilor;
2. morbiditatea și mortalitatea crescute sunt o consecință a lipsei condițiilor necesare pentru inițierea și dezvoltarea afacerilor;
3. inexistența atribuțiilor și neimplicarea autorităților și instituțiilor regionale privind creșterea firmelor, scăderea morbidității și mortalității acestora în Regiunea NE;
4. insuficienta implicare a autorităților și instituțiilor din Regiunea NE privind creșterea numărului de IMM la 1000 de locuitori;
5. inexistența programelor pentru valorificarea în mod organizat a potențialului agricol (terenuri, pășuni, păduri), a resurselor minerale (acces greu la exploatare, diminuarea activităților de explorare în vederea identificării și exploatării de noi resurse.
6. lipsa culturii organizaționale antreprenoriale;
7. nefuncționarea sau funcționarea formală a Camerelor de Comerț și Industrie, urmare a lipsei surselor de finanțare necesare funcționării;
8. lipsa predictibilității afacerilor prin: cadrul legislativ și de reglementare necorespunzător, lipsa de receptivitatea autorităților naționale, județene și locale la nevoile comunității de afaceri, incoerența în elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare economică generală, a strategiilor sectoriale, la nivel național, regional, județean și local, lipsa politicilor de sprijin și dezvoltare a capitalului autohton;
9. calificare insuficientă a resursei umane necesare firmelor;
10. acces dificil la finanțarea afacerilor; dobânzi mari, împovărătoare, în comparație cu țările din UE; garanții nefirești, nejustificate;
11. fiscalitate ridicată sau birocrație excesivă;

Ce recomandă Camera de Comerț Bacău în regim de primă urgență:

Previzionăm ca, în situația în care autoritățile și instituțiile cu atribuții, competente și responsabilități în problematica prezentată:

✓ nu îmbunătățesc reglementările și nu iau măsuri privind suspendarea activității firmelor, insolvența, reorganizarea, dizolvarea, lichidarea, falimentul și radierea firmelor,

✓ nu reglementează și nu iau măsuri administrative pentru reducerea numărului de operatori economici inactivi juridic, inactivi fiscal și a celor în altă stare – FAS,

✓ nu identifică și nu iau măsuri reale de îmbunătățire a condițiilor necesare dezvoltării afacerilor,

în următorii 10 ani, morbiditatea și mortalitatea firmelor va fi de peste 80% din totalul înmatriculărilor, iar creșterea firmelor – numărul firmelor active, în judeîul Bacău, se va situa la un procent de sub 20%, număr de firme care NU poate asigura:

✓ necesarul de locuri de muncă corespunzator populației active a județului,

✓ dezvoltarea economică necesară susținerii activităților publice ale județului și creșterii calității vieții cetățenilor.