Uniformele școlare revin în dezbaterea din Parlament. „Bullying-ul nu se repară la croitorie”, spun elevii
Uniforma școlară ar putea reveni în școlile din România. Un proiect de lege care propune obligativitatea purtării unei ținute stabilite la nivelul fiecărei unități de învățământ a primit, miercuri, 2 septembrie, aviz favorabil din partea Comisiei pentru Administrație Publică din Senat. Inițiativa îi aparține deputatei PSD Alexandra Presură.
Proiectul este însă departe de a deveni lege. După avizul primit în Comisia pentru Administrație Publică, inițiativa urmează să ajungă la comisiile raportoare, în primul rând la Comisia pentru Învățământ, dar și, cel mai probabil, la Comisia pentru Buget-Finanțe. Ulterior, proiectul va fi supus votului în plenul Senatului și, dacă va fi adoptat, va merge la Camera Deputaților.
Nu o uniformă unică pentru toată țara
Alexandra Presură spune că proiectul nu urmărește revenirea la o ținută impusă în mod uniform tuturor elevilor din România. Fiecare școală ar urma să își stabilească propriul model de ținută, împreună cu elevii, părinții și profesorii.
Deputata susține că această abordare ar elimina inclusiv temerea că proiectul ar însemna o întoarcere la perioada comunistă.
Argumentul central al inițiativei este echitatea. Potrivit deputatei, diferențele dintre hainele purtate de copii pot deveni, în anumite situații, un criteriu de diferențiere socială și chiar o sursă de bullying. Elevii care poartă haine de firmă și cei ale căror familii nu își permit astfel de cheltuieli ajung, în opinia inițiatoarei, să fie priviți diferit.
Uniforma, soluție pentru bullying sau doar o aparență de soluție?
Ideea nu este însă privită cu aceiași ochi de reprezentanții elevilor. Consiliul Național al Elevilor s-a pronunțat împotriva introducerii obligativității uniformei, susținând că măsura nu rezolvă cauzele reale ale bullying-ului.
Într-un mesaj transmis în această vară, reprezentanții elevilor au argumentat că fenomenul nu apare pentru că elevii poartă haine diferite, ci pe fondul lipsei unor mecanisme eficiente de prevenție, al consilierii insuficiente și al dificultăților pe care unele școli le întâmpină în gestionarea conflictelor.
Mesajul elevilor a fost tranșant: „educația, oricât ar încerca unii să ne convingă, nu se repară la croitorie”.
În viziunea lor, banii și efortul politic ar trebui direcționate către măsuri care răspund problemelor concrete ale elevilor: consiliere, prevenirea bullying-ului și sprijinirea profesorilor pentru gestionarea situațiilor de conflict.
Cine plătește uniforma?
Un alt punct sensibil este cel financiar. Inițiatoarea proiectului susține că uniforma ar putea însemna, paradoxal, cheltuieli mai mici pentru familii, deoarece elevii nu ar mai avea nevoie de o garderobă atât de variată pentru școală.
Argumentul nu îi convinge însă automat pe toți părinții. Pentru familiile cu venituri reduse, costul unei uniforme poate reprezenta, la rândul său, o cheltuială importantă, mai ales în cazul familiilor cu mai mulți copii. De aici pornește și una dintre întrebările esențiale ale proiectului: dacă uniforma devine obligatorie, cine va suporta costurile pentru familiile care nu și le permit?
Deocamdată, proiectul își continuă parcursul parlamentar.
G.P.
